Mi-am amintit că acum vreo 2 duminici am fost la pescuit și nu am povestit nimic despre cum a fost. Știe toată lumea că pescuitul și trezitul cu noaptea-n cap merg împreună ca peștele prăjit cu mămăligă și mujdei. Atâta baftă că exact atunci se schimbase ora și 5 era de fapt 6, așa că nu am avut probleme majore de ochi cârpiți de somn și proteste că ‘eu în viața mea nu mai zic că merg cu tine’. Am mai avut de luat câinele și gata, la 6 eram deja pe lac. Cum să vă zic? Am zis in prima fază să obosesc câinele, să stea linistită și cuminte că oricum apa nu prea îi place și nu există riscul să se arunce în lac. Daaar, de când am fost cu ea ultima dată la pescuit am făcut cu ea un dresaj de pază și acum orice se bălăngane agățat de un fir crede că-i pentru ea și oricât am alergat-o eu pe câmp tot aia i se părea mai interesant și dacă nu eram pe fază chiar se arunca in lac și băga botul prin bagajele vecinilor. Plus lătrăturile, că așa se face pază, nu? Se uita toată lumea la noi, mi-a fost rușine și am băgat câinele în mașină. Cu câinele la pesuit=epic fail. Acum că am restaurat ordinea și liniștea pe lac să ne vedem de pescuit, zic. Isti cu undițele lui șmechere nu făcea nici o treabă, am zis să îmi scoată mie o plută că aia e sfântă și îi arăt eu cum se face. Și da, am prins vreo 3 bibani mari cât o brichetă fiecare…măcar am avut activitate. În scurt timp eu m-am plictisit, mi-am scos patul pliant, perna și sacul de dormit și am băgat un somn de vreo 2 ore. Asta a fost fain tare! Concluzii: 1. Peștele nu trage nici la omul treaz 2. Pe un grup de pescari cineva întreba unde să meargă să prindă șalău și un tip i-a răspuns: ‘Cel mai sigur la Kaufland’. Am râs de comentariul asta vreo 3 zile, dar omul avea dreptate. 3. Eu la pescuit chiar nu mă mai duc (așa zic mereu). Cu câinele chiar că nu mă mai duc! 4. Am reușit vreo 3 poze faine, făcute de mine. Isti încă nu a înțeles că ‘fă-mi o poză’ înseamnă mai mult efort decât a apăsa pe un buton. Am vrut să se vadă exact dimensiunea paștelui prins de mine, dar va trebui să mă credeți pe cuvânt că chiar era un pește agățat în cârlig. 5. Peștele de la Metro a fost cât-de-cât, nu grozav. Data viitoare îl încercăm pe ăla de la Kaufland, poate știa omul ăla ceva… 6. Poezia ‘Pește mare, pește mic/ Hai la mine în cârlig’ nu funcționează nici la noi, nici la alții.
Isti a zis că se lasă de pescuit, dar parcă nu aș vrea asta. E atâta de entuziasmat înainte, planifică, se pregătește, are toate detaliile puse la punct și mie îmi place să îl văd așa de implicat în hobby-ul ăsta al lui.
|
Aici vă folosiți de imaginație ca să vedeți peștele
